Connect with us

Cum descifrăm gândurile cu ajutorul inteligenței artificiale

Noutati

Cum descifrăm gândurile cu ajutorul inteligenței artificiale

Cercetătorii de la Baylor College of Medicine și Rice University au dezvoltat modele de inteligență artificială care îi ajută să înțeleagă mai bine calculele din creier, ca să descifrăm gândurile.

Acest demers este o premieră. Până acum nu a mai existat nicio metodă de a măsura gândurile, transmite Știri.md cu referire la playtech.ro.

Oamenii de știință au dezvoltat inițial un nou model care poate estima gândurile, prin evaluarea comportamentului, iar apoi au testat modelul pe un creier artificial.

În cele din urmă, au descoperit activitate neurală asociată cu acele gânduri. Studiul teoretic urmează să fie publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

„Timp de secole, oamenii de șiință au studiat modul în care funcționează creierul prin analizarea activității cerebrale.

Spre exemplu, atunci când studiază știința mișcării, cercetătorii măsoară mișcările musculare precum și activitatea neuronală, iar apoi fac o legătură între acele măsurători.

Însă, pentru a studia cogniția din creier nu avem cu ce să comparăm activitatea neurală”, a spus dr. Xaq Pitkow, unul dintre autorii studiului, conform MedicalXpress.

Uneori, gândurile animalelor sau presupunerile lor sunt greșite despre ceea ce se întâmplă în jurul lor

Pentru a înțelege modul în care creierul produce gânduri, cercetători trebuie mai întâi să măsoare un gând.

Astfel, au dezvoltat o metodă numită „Inverse Rational Control” care analizează comportamentul și deduce gândurile care explică cel mai bine acel comportament.

Cercetătorii din acest domeniu au lucrat cu noțiunea că animalele rezolvă sarcini în mod optim, comportându-se în așa fel încât să-și maximizeze beneficiile.

Însă, atunci când oamenii de știință au studiat comportamentul animal, au aflat că asta nu se întâmplă întotdeauna.

„Uneori, animalele au gânduri sau presupuneri greșite despre ceea ce se întâmplă în jurul lor, dar tot încearcă să găsească cele mai bune rezultate pe termen lung. Asta ar putea explica de ce animalele par să se comporte într-un mod mai puțin optim”, a adăugat Pitkow.

Studiul poate oferi noi perspective asupra bolilor neurologice

Spre exemplu, un animal vânează și aude zgomote pe care le asociază cu prada.

Dacă o potențială pradă produce acele zgomote, comportamentul optim pentru vânător ar fi să-și concentreze mișcările către un singur zgomot.

Dacă vânătorul crede în mod eronat că zgomotele vin de la mai multe animale, ar putea alege un comportament „suboptim”, scanând împrejurimile constant pentru a încerca să găsească unul dintre animale.

Prin faptul că acționează în funcție de ceea ce crede, vânătorul se comportă într-un mod care este în același timp „rațional” și suboptim”, potrivit ME.

„Putem să ne uităm la dinamica gândurilor și la dinamica reprezentărilor creierului a acelor gânduri.

Dacă acele dinamici au loc în paralel una față de cealaltă, avem astfel încredere că surprindem aspecte ale calculelor creierului implicate în acele gânduri.

Prin dezvoltarea metodelor de a estima gânduri și interpreta activitatea neurală asociată, studiul poate ajuta oamenii de știință să înțeleagă modul în care creierul produce comportamente complexe și poate oferi noi perspective asupra bolilor neurologice”, a explicat Pitkow.

playtech.ro

Continue Reading
You may also like...
Click to comment

Leave a Reply

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

три + 16 =

More in Noutati

To Top