Connect with us

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Andrei: E numit Halloween românesc

Noutati

Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Andrei: E numit Halloween românesc

În cultura populară românească, noaptea Sfântului Andrei şi ziua în care acesta este sărbătorit, are o conotaţie mistică aparte, este încărcată de semnificaţii şi reprezintă un moment de frică şi bucurie în acelaşi timp.

Cum a ajuns 30 noiembrie să fie considerat „Halloweenul românesc”

Tradiţia spune că pe 30 noiembrie se deschid porţile Iadului, iar spiritele rele ies în lume şi îi bântuie pe muritorii de rând. Pentru a se proteja de ele, românii folosesc usturoiul, un aliment utilizat împotriva strigoilor sau a moroilor, fiinţe malefice care bântuie pe pământ, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

Deşi este o sărbătoare creştină, care îl celebrează pe Sfântul Apostol Andrei, Primul Chemat şi considerat creştinătorul românilor, practicile populare sunt unele păgâne şi se trag de la o asociere a apostolului lui Iisus cu o divinitate dacică, Sântandrei, explică etnologul Ion Ghinoiu, în Dicţionarul de Mitologie română.

Această zeitate era sărbătorită în prima zi a Anului nou dacic, iar acest moment coincide cu sfârşitul lunii noiembrie. Potrivit etnologilor, în această noapte se credea că se deschid mormintele şi se întorc spiritele animalelor, iar ele încep să vorbească.

Tot atunci este cel mai bun moment pentru a face farmece şi vrăji, dar şi pentru a-ţi afla ursitul.

De-a lungul timpului, în tradiţia românească, această noapte a fost asociată cu momentul în care strigoii ies pe pământ pentru a se întâlni în locuri tainice, unde se luptă între ei pentru a-şi alege conducătorul.

Odată ajunşi pe pământ, aceştia sug sângele animalelor, beau laptele vacilor, mănâncă inimile oamenilor şi le sug sângele.

Superstiţii, tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Andrei

Pornind de la aceste credinţe izvorâte din mitologia meleagurilor româneşti, s-a ajuns la ziua de 30 noiembrie, când este celebrat Sfântul Andrei, să fie una bogată în semnificaţii, tradiţii şi obiceiuri.

Astfel, pentru a se feri de strigoii care vin pe pământ, românii pun usturoi la geamuri, uşi şi toate locurile prin care spiritele rele ar putea intra în casă.

Nu doar locuinţele sunt protejate cu usturoi, ci şi grajdurile sau staulele în care se află animale.

Pentru că strigoii nu vânează doar oameni ci şi animalele acestora şi provoacă pagubă.

Copiii sunt consideraţi ca fiind cei mai vulnerabili în faţa strigoilor, de aceea se zdrobeşte usturoi şi le este făcută cruce pe încheieturi cu acesta.

După Ziua Sfântului Andrei, usturoiul folosit pentru protejarea gospodăriei este dus la biserică, unde preotul îl sfinţeşte. Ulterior este zdrobit şi păstrat în casă, lângă icoana Sfântului Andrei şi folosit ca leac pe parcursul anului următor.

Tot pentru protejarea locuinţelor de spiritele rele care bântuie în această noapte, gospodinele obişnuiesc să întoarcă toate vasele şi cănile din casă cu capul în jos.

În ceea ce priveşte protecţia animalelor, în mâncarea care li se dă în această zi, se pune busuioc sfinţit şi câţiva stropi de agheasmă.

Sfântul Andrei, o sărbătoare preponderent agrară

30 noiembrie marchează începutul iernii şi prin urmare, sărbătoarea Sfântului Andrei a căpătat o conotaţie agrară puternică. De aici o serie de obiceiuri şi tradiţii legate de grâu şi prezicerea vremii agrare.

În această zi, se pune la încolţit grâu pentru a se vedea cum va fi recolta în anul viitor.

Practica este extrem de populară şi a ajuns ca în mediul urban să ţină de divertismentul familial şi să-şi piardă semnificaţia agricolă.

De altfel tradiţia spune că punerea la încolţit a grâului, un simbol al belşugului şi prosperităţii, aduce prosperitate în casă. 

De aceea, fiecare membru al familiei îşi va pune propriul vas cu grâu şi va avea grijă de el până va creşte.

O altă tradiţie legată de sărbătoarea Sfântului Andrei spune că oamenii îşi pot da seama cum va fi iarna care urmează. 

Dacă în această noapte cerul este senin, înseamnă că iarna va fi una blândă, dar dacă va fi înnorat, va ploua sau va ninge, atunci urmează o iarnă grea.

Aflarea ursitului în noaptea de Sfântul Andrei

Fetele tinere, nemăritate care doresc să afle cine le este sortit, aşteaptă cu nerăbdare noaptea de Sfântul Andrei.

Datorită puternicii încărcături mistice a acestei nopţi, tradiţia spune că dacă se respectă nişte ritualuri, fetele îl pot vedea pe cel cu care se vor căsători.

Un obicei este cel al turtei de Sfântul Andrei. Fetele trebuie să pregătească o plăcintă specială cu multă sare şi să o mănânce înainte de a se culca.

Tradiţia spune că dacă se vor mărita în anul care urmează, îl vor visa pe viitorul mire că le va aduce un pahar cu apă pentru a-şi potoli setea.

Alt obicei este cel de a-şi pune un fir de busuioc sfinţit sub pernă şi a spune o rugăciune specială pentru Sfântul Andrei. În timpul nopţii le va veni în vis ursitul.

Tot de Sfântul Andrei, fetele îşi pot vedea viitorul soţ în oglindă.

Ele trebuie să se aşeze între patru oglinzi, să ţină două lumânări în mână şi să se roage Sfântului să le arate viitorul.

În una dintre oglinzi li se vor arăta frânturi din viitorul lor şi cel alături de care îşi vor întemeia o familie.

O altă superstiţie spune că imaginea viitorului soţ poate apărea şi într-un pahar cu apă amplasat strategic în cenuşă şi în care se pune o verighetă sfinţită de preot în timpul tainei cununiei

Ţinând o lumânare aprinsă în fiecare mână, ele trebuie să privească intens în paharul cu apă şi vor vedea chipul celui care le va duce în faţa altarului.

Tot pentru a-şi afla ursitul, fetele trebuie să întoarcă cu gura în jos o cană de lut nouă şi pe fundul acesteia să pună trei cărbuni încinşi.

Cât timp ard cărbunii, fetele trebuie să spună o incantaţie pentru Sfântul Andrei şi să rotească uşor cana.

Cine a fost Sfântul Andrei

Unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, Sfântul Apostol Andrei este numit şi cel Întâi Chemat.

A fost originar din Betsaida (oraş de pe ţărmul vestic al lacului Ghenizaret – Galileea) şi a fost fratele lui Petru, fiind amândoi fiii pescarului Iona.

A fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, iar la îndemnul învăţătorului său a mers împreună cu Ioan, fiul lui Zevedeu, să caute pe Acela despre care Înaintemergătorul spunea că este Mielul lui Dumnezeu.

Sfântul Apostol Andrei este considerat părintele creştinismului românesc, Apostolul românilor şi începătorul încreştinării poporului nostru.

În România, Sfântul Apostol Andrei este cunoscut drept ocrotitorul ţării deoarece a propovăduit Evanghelia şi cuvântul Domnului pe aceste meleaguri.

Drept dovadă există toponimele din zona Dobrogei precum Peştera Sfântului Andrei, fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României, şi considerată Bethleemul creştinismului românesc, şi Pârâiaşul Sfântului Andrei.

mediafax.ro

Continue Reading
You may also like...
Click to comment

Leave a Reply

Ваш адрес email не будет опубликован. Обязательные поля помечены *

5 × 4 =

More in Noutati

To Top